patru la fel de altfel

Iarna...
imi place sa innod strazile. Cand vantul a lovit si ultimul copac, se face liniste si pare ca ne amestecam toti pe un patinuar improvizat. Fiecare urmareste alt scop, dar alunecam in aceeasi directie fara sa ne intrebam de ce. Avem buzunarele pline cu ceata, si o raspandim in cazul in care drumul devine suficient de luminat incat sa putem citi povestile zgariate pe gheata. Cateodata totul devine atat de tulbure incat ai impresia ca ai ramas singur.

Primavara...
imi place sa imi fie frig in haine subtiri si cald in haine groase. Si daca ploua poate nu ma ascund... si apoi ma evapor si voi ploua peste voi a doua zi.

Vara...
imi place sa ascult marea cum rade si sa-mi intind viata pe nisip. O mie de voci, o mie de pasi... o mie de prieteni... o mie de ciudati... o sigura sursa de caldura ne topeste si ne face un bulgare mare de... tot.

Toamna...
imi place sa cred ca este inca vara... cad frunze si ma trezesc.

21

Cât costă un bolovan de uitare? Ca să-ţi peticeşti casa cu bomboane de ciocolată şi să te scufunzi în covoare calde şi vii trebuie să cunoşti legea gravitaţiei. De ce mai rămânem pe orbită? Planeta dolofană şi acoperită cu atâtea nimicuri continuă să urmeze acelaşi traseu plicticos în jurul soarelui…aproape că înţeleg de ce ne îndreptăm hotărâţi spre nenorocirea stratului de ozon… Poate cine ştie?...Cu puţin noroc schimbăm sistemul solar… fie şi cu un credit ipotecar. Oare la Dumnezeu ar merge? Să-l rugam pe supra luminatul să negocieze pentru un loc in campingul altei galaxii. Plătim toţi câte 2000 de Tatăl nostru pe lună chirie şi ridicăm biserici multifuncţionale pentru efectuarea plăţilor. Urmează recalificarea personalului bisericesc. În pronaos: +Casa 1 pentru plata făcută personal si +Casa 2 - „rugăciunea pentru altul” (acum şi în variantă scurtă), +Casa 3 pentru împrumuturi cu dobândă (3,5 rugăciuni %).

Poate nu este încă suficient de stridentă putrezirea morala a omenirii; tocmai de aceea contribuim fiecare cu puţină ignoranţă la tot rahatul ăsta, pe care în loc să-l îndepărtăm, îl acoperim zâmbitori ca motiv pentru progresul rapid al ştiinţei. „Noua mască impotriva mirosului cu ochelari de cal incluşi!! Pentru o viata mai buna!”. Pe cât de absurd, atât de real.

Lăsând legea gravitaţiei la o parte o secundă, mă dezlipesc de tot ce înseamnă VOI şi AICI şi poate că doare mai mult decât imaginea unui copil exploatat stând în ploaie cu mâna întinsa, dar golul lovit de un val sărat aprinde un pic o viaţă; şi poate că toată ura existenta în Univers se adună într-o cană cu otravă.

Ritmul stabilit de picăturile de ploaie ce cad pe asfalt este un fel de numărătoare inversă neştiută şi nedorită…un fel de cadou pentru picioare obosite ce desenează anii in nisip. Parcă nu se mai încadrează nici o glumă în tragedia asta provocată şi ieftină. Ca o povestire in ramă sunt eu… un colaj prea cenuşiu si prea mototolit. E posibil să fiu chiar eu o glumă într-un scenariu local; o glumă proastă, dar poate destul de bine plasată între atâtea întrebări.

Din fericire nu trebuie să demonstrez nimic. Deschid uşi din când în când, chiar dacă ştiu că nu intră nimeni, arunc gânduri pe geam, chiar dacă ştiu că nu vor ajunge nicăieri şi încă mai stau în picioare, deşi habar nu am dacă vreau să plec. Aştept să se termine gluma şi să pot simţi tot ce am de simţit.

11 noiembrie 2007

colaj

Thursday February 16, 2006 - 11:58pm

so...i guess this is it... i won't be a teenager anymore.. reaching thirty will happen so fast...i won't even feel it... right..i won't have enough TIME...to feel TIME changing me...

24 hours and 2 minutes of teenage drama...

Friday March 24, 2006 - 09:50pm

SOLD!

se intampla ceva...se schimba ceva...NU MAI E ceva...NU S-A SCHIMBAT NIMIC...or is it just me? nu ca ar conta...indiferent de adevar sau de minciuna, pana la urma tot ce conteaza e ce simti tu.. .ce vezi tu..

...oameni...aproape de geniu departe de ei insisi...

oare eu sunt om? urmez acelasi traseu in fiecare zi...totul e monoton totul e prost, totul e asa septembrie...totul e asa suspendat...atat de stabil ca ma sperie...un gri stabil... si echilibrul asta intra cumva intr'o definitie ciudata a nebuniei curate... a unui EU care nu numai k si-a pierdut culoarea, dar s'a ciobit in forma de V..

nu mai suport sa vad pe nimeni...mi-e frica sa-mi fac prieteni.. si... nu neaparat frica...mi-e greu... ma oboseste sa ii aud vorbind... ma oboseste sa ii aud pasind grabit spre treaba lor... nu mai suport nimic... sa ma suport pe mine presupune folosirea tuturor resurselor... NU VREAU asta!!!! NU!! nu ma mai pot opune...it's beyond my power...

v....iolent v....ulnerabil v....ag v....ANDUT!...to whom?

Tuesday April 25, 2006 - 12:56am

da. am obosit iar.

si daca-mi iau eu o vacanta, ce? m-am saturat sa mi se lupte gandurile-n cap...

nu poate sa zica nimeni ca n-am incercat... tot incerc de 20 de ani... in mare am reusit... pacat ca ma termina detaliile. defect de fabricatie. saptamana asta cred ca o sa incerc sa mai cantaresc lucrurile...pentru ultima data.

deja devine patetica analiza asta... poate ca nu am vrut niciodata sa finalizez nimic...am fost ca un copil care isi minte parintii ca si-a facut temele. ei bine...de-aia tot raman repetenta...se repeta PROSTIA DIN CAPUL MEU... snap the hell out of it!!!!!!! it's time to make a choice... the yes or no question must find its answer.

and..instead of answering my own questions... i throw everything out the window and, as a reply, i shout my lungs out:

WERE YOU EVER?????

Friday July 27, 2007 - 02:33am

blue...red...yellow...green...black...orange...blue...blue..

intoarce clepsidra ... si cand tot timpul e jos...intoace-o din nou
ma enerveaza faptul ca se tine timpul scai de mine... timpul trecut mai ales...ciudat ca tot trecutul meu ramane in prezent si nu vrea sa plece..sau nu-l las eu sa plece.
parca mi-am parolat gandurile si mi-am aburit constiinta. vreau sa-mi spal creierii si sa uit cine sunt. sa o iau de la capat fara sa mai fiu influentata de nimic.
ma uit la tine si vad altceva...ma trezesc noaptea si plang cand ma impingi din ce in ce mai departe...mai departe de mine, mai departe de tot...nu stiu de ce sunt atat de amortita sub povara asta...care povara? asta pe care EU mi-am ales-o, asta pe care EU am vrut-o langa mine.
nu sunt nici fluturasu' ala care traieste numai o zi, nici rudolph, nici mos craciun, nici tampita, nici teribilista, nici frumoasa, nici urata, nici fericita, nici distrusa, nici bogata, nici saraca, nici eu, nici tu...dar...nu prea ma intereseaza cum se numeste starea in care ma aflu.
poate ar trebui sa va fac rau si sa va ingrop langa mine...
poate ar trebui sa putrezesc pe silent..
poate...doar poate...
CHIAR VA IUBESC PE TOTI..
CHIAR VA DETEST PE TOTI..
sa plec? as vrea... as vrea macar sa stiu ca ma urati din tot sufletul... macar ar fi...CEVA


present day...
crying tragic waste of skin...
nu stiu de cate ori am intors clepsidra pana acum... dar am aflat ca sunt fericita.

1+1=time; a+b=knowledge

Imagineaza-ti ca citesti un biletel strivit cu magnet pe frigider.

Am gresit cand am spus ca s-a spulberat un mit. Am vorbit inainte sa gandesc... a fost o reactie prosteasca. Am stranutat un gand, o concluzie nascuta in graba.
Nu te transform intr-un dosar in cazul in care ai gandit asta la un moment dat.

........................................................


"Timpul se masoara in ce vrei tu" imi spunea un prieten... Trecutul inseamna oameni, evenimente, sentimente.... prezentul inseamna un viitor trecut sau pur si simplu REGRET. "Viitor" este un nume dat directiei opuse trecutului fara o utilitate practica. Nimeni nu traieste in VIITOR deoarece numai prezentul suporta MISCAREA si TRANSFORMAREA.
Lights out!
Iti scriu in prezent si tot in prezent vei citi... prezentul de maine, care nu exista acum... si va exista numai cand AZI va fi ieri.
Nu poti sa schimbi nimic din ceea ce s-a intamplat deja, nu poti sa faci oamenii sa-ti dispara din minte pentru ca datorita fiecarui IERI esti persoana pe care o cunosc eu azi. Suntem poate prea grabiti spre necunoscut si uitam cat de FRUMOS este fiecare moment trait fara sa privesti in urma sau sa incerci sa atingi ceea ce nu exista inca... un viitor azi ce va putea fi modelat numai dupa ce te vei trezi...


Stiu sigur ca zidul exista, pentru ca fiecare am apelat la el la un moment dat... Asta nu te face ipocrit sau las... te face OM... pe tine un om pe care am toate motivele sa il admir.



Now playing: Billy Joel - Vienna

long story short

Am constatat astazi ca ultimul lucru de care am nevoie este o existenta linistita. Ultimele zile au fost o furtuna pentru noi. Ne-am gasit toti printre scrumiere, asteptari, emotii, intrebari... A fost mult fum, am ras pana am inceput sa plangem, trecutul era in prezent si prezentul era de fapt o bucata de plastilina pe care o atingeam toti cu nehotarare si entuziasm in acelasi timp... Nu stiu cum am reusit sa traim atat de mult in asa de putin timp... Stiu ca veti rade si va fi trist...si atat de real...

Plecand de la usi trantite, de la ENTER ENTER ENTER...de la omisiuni cu aripi, de la "de ce faci asta?" se ajunge la orgoliu si tensiune si din nou...fum. Oare temerile unei persoane exprimate cu privire la actiunile si gandurile altora sunt imagini brute ale caracterului acesteia? Spune-mi ce te nelinisteste ca sa-ti spun cine esti... Poate... parca... peste... printre... pot. poti?

now playing: Parov Stelar - Faith(feat Odette di Maio)

Si drama se transforma intr-o cana cu vin si vinul in confuzie si confuzia intr-un blog sau carte sau hohot de ras.

now playing: Jose Gonzales & The Knife - Heartbeats (Solarcube Bootleg)

Exista bineinteles si o parte incredibil de amara a situatiei... astepti cu nerabdare autobuzul si simti ca lesini de emotie... un autobuz nou, roz, gol, cu instalatie de aer conditionat...the works... si autobuzul vine, desi ai pierdut orice urma de speranta... Sa astepti 3 luni un autobuz doar pentru ca stii ca a trecut o data prin aceeasi statie nu e lucru usor... Autobuzul vine si dupa ce alergi 2 km dupa el...DESCHIDE USILE... Se aude o melodie pe fundal... bilingual... un film ruleaza...si vrei sa te asezi confortabil si sa te bucuri de tot ceea ce te inconjoara... Te indrepti hotarat spre compostor si scoti biletul din buzunar... Frana brusca... Nu ai timp sa reactionezi... Trebuie sa cobori si sa iei tramvaiul...inapoi... stii ca tramvaiul te va duce mereu unde vrei...

Sau... asa cum bine spunea prietena mea Anda (aka bici no. 1) vis-a-vis de toata telenovela noastra... "imagineaza-ti 3 luni de carat un om in spate. el se tine bine...te slabeste cateodata, cat sa mai tragi un pic de aer in piept, apoi te strange tare, tare. zici ca e aproape... doar sta calare pe tine, dar capul lui e mereu intors. mai o surubelnita, mai o cuba, mai o apa plata. Si dupa astea 3 luni devine o buba cu puroi de care vrei sa scapi. Si intr-o tentativa de stop. drop. roll., incepi sa te freci haotic de ziduri ca sa-l dai jos. Reusesti? Poate..."
Va invit... http://ruxandra-cavescu.blogspot.com/

Aseara tot ce s-a ars a fost un bec.
Ceea ce nu voi putea intelege niciodata este prostia care zace sub capacul unora. Oameni care, desi sunt atat de jalnici incat sunt in mod clar incompatibili cu ceea ce numim noi societate, flirteaza cu ideea de a se ridica din mizerie numai pentru a incerca sa te ingroape si pe tine. Sansele de reusita sunt minime si cand prostul incepe sa se simta prost... miroase puternic a replici bine elaborate care incep cu "manca-ti-as" sau "plm" si se termina invariabil cu un elegant si de ce nu...relevant.. "nu stiu".

now playing: Sigur Rós - Alfosskor Song

Hulla hoop my dear... stiu ca exista o poveste... dar inca nu ai pus reflectorul pe ea... You seem happy and tired...so bored you're not young ana-kin(g and queen of cheese)...


Ma gandeam si eu la fel. Confused? Not at all.. 1...2...3

now playing: CocoRosie - Beautiful Boyz


NNEKA - HEARTBEAT



enjoy!

noroi

Inca o zi incredibil de proasta. Una din zilele in care este posibil sa cazi pe scari pentru ca te grabeai sa ajungi la serviciu si sa iei liftul inca 2 etaje, asta numai ca sa ramai blocat o ora si chiar inainte sa te salveze vecinii sa primesti un telefon prin care esti anuntat ca nu esti bun de nimic oricum.
Bucurestiul este o prajitura de ciocolata in momentul asta si indiferent ca mergi pe jos 2 minute sau 2 ore te transformi intr-o minune culinara vie si periculos de frustrata. As fi crezut ca situatia actuala va tine cizmele ALBE cu puf si toc subtire in dulap. Nu! Bunul simt insa nu si-a mai facut simtita prezenta pe strazi si prin autobuze de foarte mult timp... asadar tind sa cred ca a plecat din tara.
Nici nu mai stiu ce inseamna sa fii patriot. LEHAMITE este cuvantul potrivit pt starea mea de spirit cand astept metroul, astept la casa in supermarket, ascult manele la telefoanele calatorilor binevoitori, sunt oprita pe strada pentru ca ori sunt "roacarita" ori "papuse" ori "naspa, fa"... Toate acestea venind spre completarea tabloului Romaniei in anul 2009. Sa dea naiba daca s-a schimbat ceva! Suntem din ce in ce mai inculti si mai ignoranti. Sunt revoltata azi mai mult decat ieri poate... imi trece o vreme...si apoi mai urc o treapta in analiza mea... merita sau nu sa ramai in tara asta?
Aici sunt cei 22 de ani ai mei, scoala, familia, prietenii... toate roz... Dar urmatorii 20-30 de ani vreau sa-i petrec tot in noroi printre manele, seminte si indiferenta? Daca in final raspunsul va fi DA inseamna ca i've been compromised...

now playing: Parov Stelar - FAITH

thank you blog

Thank you...

• bici no. 1 for kicking my ass once in a while. You're patient when i'm in trouble and you help even if you have plenty of reasons to be mad with me. Easy on the face though... i can't afford bruises... muhahaha! I know i suck...so... thanks for still being around.
  
• bici no. 2 for being kind enough to laugh your way through to the real me, for all the photos, the letters, the stories, the hugs, the chocolate, the tears... it's been almost 8 years of...pretty much everything...
• bici no. 3 for being so fun and so pretty; for feeding my lazy behind dinner and for spoiling my cat. Although i don't believe we'll be cooking together again, i have to say it was a unique experience =)) Long live KFC!
• bici no. 4 for being such a party animal... you're a good reminder of what it means to live like there's no tomorrow;
• bici no. 5 for your honesty... You are tough but i can't help noticing your soft side...especially when you make me coffee :)) i know you care, even if you sometimes seal the door shut and keep us all away. thank you...a million times for using my washing machine :D wov!
• bici no. 6 for trying so hard to "keep me in touch with reality"... Most of the time i want to shove a sock in your mouth to keep you from criticizing me and everything i do. As much i try to stay mad with you...i can't... so...thanks for being the perfect asshole friend :D

I haven't forgotten the rest of you... But this is a thank you blog...