Revenind la starea zero, incerc sa cuprind (nu sa inteleg) notiunea de cocalar - subiect pe care voiam sa-l abordez de ceva timp. Soarta mi-a fost potrivnica, timp nu s-a gasit pentru conturarea problemei ce, trebuie sa recunosc, ma chinuie si ma intriga. Asadar, spun COCALAR si inevitabil ma gandesc la pantofi albi gen schiuri, pantaloni de trening, sclipiciuri si, de ce nu, paiete, culori ridicole, manele, aur si mandria caracteristica animalului langa halca de carne. Toatea astea insa, sunt simplul rezultat al esentei culturii pentru care nu am gasit un nume inca - cultura X.
Notiuni introductive.
Cultura X are la baza curentul (ce intoarce fustele, combina culorile, invioreaza limbajul, sufoca ratiunea) ce se formeaza la deschiderea naturala a doua usi: cea a bunului simt si cea a ignorantei cronice. Pentru fiecare dintre noi usile se deschid la nastere, urmand perioada de analiza a situatiei si in final DECIZIA de a inchide sau nu una din usi.
Cocalarul, denumit stiintific cocaphila melanogaster, este rezultatul alegerii facute la un moment dat de a ramane prins intr-un amestec de idei pe care le combina haotic. Practic, starea de cocalitie nu este altceva decat degradarea treptata a capacitatii de analiza si mai ales de procesare a notiunilor simple ce stau la baza civilizatiei. S-a constatat, in urma studiilor de laborator, ca tulburarile cauzate de cocalarizare nu sunt ireversibile, insa este necesara urmarea unui tratament indelungat si izolarea subiectului intr-un mediu social neafectat de aceste tendinte.
Privire istorica.
Exista date despre existenta acestei specii inca din vremea lui Adam si a Evei - primii oameni conform Bibliei. Se pare ca fiul acestora, Cain, l-a ucis pe fratele sau Abel, cuprins fiind de invidie si ura. Circumstantele sunt cele ce ne determina a incadra pe Cain in curentul cocalarian: reactia violenta si necontrolata a aparut in ciuda faptului ca starea de fapt nu implica nici o nedreptate la adresa lui si chiar daca ar fi existat, nu era logic sa-l transforme pe Abel in tinta frustrarilor sale. Principiul "sa moara si capra vecinului" materializat sau nu in astfel de violente este si acum un pilon de sustinere al culturii X.
Un alt exemplu pertinent ar fi Nero, imparatul-poet, mereu neinteles, intruchiparea ridicolului. Comportamentul sau pare a fi situat la granita dintre schizofrenie si starea de cocalitie, noi impartasind ideea conform careia acesta a dat un nou sens notiunii de cocalar, cocalarul incoronat. Un corespondent, la scara mai mica, ar fi, spre exemplu Gigi Becali, personaj colorat al scenei romanesti, un Mesia virtual al neamului, chinuit de pasiune si talent in toate.
Clasificare.
Aveti aici toate detaliile, cu mentiunea ca voi reveni asupra subiectului dupa sesiune.
Sa moara familia mea care nu ie d-acord cu mine!
