U
n amestec picant de senzatii si cuvinte te-au facut sa te descoperi alergand pe o pista... cateodata cu ei, cateodata cu toata lumea... de cele mai multe ori singura. E o competitie pe care trebuie sa o castigi si nu stii inca de ce crezi asta. De fapt, nici nu stii care sunt regulile jocului si nu-ti cunosti toti adversarii. Stiii doar ca totul a pornit de la scarile alea pe care nu mai stiai sa le urci si te-ai impiedicat si ti-au cazut toate replicile pe jos... s-au rostogolit si au fost calcate in picioare de calatori... si ai plans... si a fost frumos.
Nesiguranta poate fi un cadou primit de ne-ziua ta, ambalat frumos, asortat cu zambetul ala pe c
are il afisezi involuntar cand iti vine sa fugi. Dar nu o faci; si nu pentru ca esti masochist, ci pentru ca ai un magnet in stomac care te lipeste acolo unde-si gaseste el locul si nu te poti opune.
Nu poti sa te plangi, dar nici sa scoti fericirea de la naftalina. Ramai cu planurile in cap si cuvintele le scrii pe oglinda sperand sa aiba sens intre doua euri. Si astepti... uitandu-te la tine printre cuvinte. Te citesti printre randuri si vrei sa gandesti mai tarziu... si se face seara... si e liniste.
N
u e nimic trist in povestea asta. Vei purta mereu pe fata semi-zambetul pe care il vei fi castigat si mandria iti va umple golul din stomac. Sau nu.
Nu vei renunta la nimic din ceea ce iti imparte timpul in blocuri de emotii si vei sparge oglinda si vei imprastia cu ura cuvintele pe podea. Stop? Stop... si se va face noapte... si va fi alba.
Te gandesti daca e posibil sa fie numai o problema de control? Control de sine. Cand ai de
discutat cu tine insuti si amani momentul, e posibil sa te pierzi in multime si sa te gaseasca cineva. Cineva care te poate plasa pe o pista. Si te trezesti alergand. Si esti confuz.
A little something to help you understand it's all about you...and still...it's not.
n amestec picant de senzatii si cuvinte te-au facut sa te descoperi alergand pe o pista... cateodata cu ei, cateodata cu toata lumea... de cele mai multe ori singura. E o competitie pe care trebuie sa o castigi si nu stii inca de ce crezi asta. De fapt, nici nu stii care sunt regulile jocului si nu-ti cunosti toti adversarii. Stiii doar ca totul a pornit de la scarile alea pe care nu mai stiai sa le urci si te-ai impiedicat si ti-au cazut toate replicile pe jos... s-au rostogolit si au fost calcate in picioare de calatori... si ai plans... si a fost frumos.Nesiguranta poate fi un cadou primit de ne-ziua ta, ambalat frumos, asortat cu zambetul ala pe c
are il afisezi involuntar cand iti vine sa fugi. Dar nu o faci; si nu pentru ca esti masochist, ci pentru ca ai un magnet in stomac care te lipeste acolo unde-si gaseste el locul si nu te poti opune.Nu poti sa te plangi, dar nici sa scoti fericirea de la naftalina. Ramai cu planurile in cap si cuvintele le scrii pe oglinda sperand sa aiba sens intre doua euri. Si astepti... uitandu-te la tine printre cuvinte. Te citesti printre randuri si vrei sa gandesti mai tarziu... si se face seara... si e liniste.
N
u e nimic trist in povestea asta. Vei purta mereu pe fata semi-zambetul pe care il vei fi castigat si mandria iti va umple golul din stomac. Sau nu.Nu vei renunta la nimic din ceea ce iti imparte timpul in blocuri de emotii si vei sparge oglinda si vei imprastia cu ura cuvintele pe podea. Stop? Stop... si se va face noapte... si va fi alba.
Te gandesti daca e posibil sa fie numai o problema de control? Control de sine. Cand ai de
discutat cu tine insuti si amani momentul, e posibil sa te pierzi in multime si sa te gaseasca cineva. Cineva care te poate plasa pe o pista. Si te trezesti alergand. Si esti confuz.A little something to help you understand it's all about you...and still...it's not.
2 comentarii:
Buna ! Am citit cam tot ce ai scris si imi place foarte mult :) Sa citesti "Viata pe un peron" - de Octavian Paler :) cred ca ti`ar placea :)
Multumesc mult! i will.
Trimiteți un comentariu