duminică, 1 februarie 2009

mesaj part 2

Sa alerg pe Magheru, sa ploua si sa evit fiecare pereche de faruri care rasare prin perdeaua de apa. O idee nascuta din plictiseala. Cu cat bifez mai multe pe lista mea cu atat ma plictisesc mai tare. Probabil ca in momentul in care ai realizat ceva, esti linistit si nu te mai preseaza nimic - si cum stresul este cel mai bun prieten al meu - o iau razna.

Descopar o melodie stupida fara nici un mesaj si sunt entuziasmata - cel putin pentru moment. Am i a pleasure seeker? Si daca sunt... cat de departe as merge sa evit plictiseala? As fi in stare sa alerg pe Magheru printre si spre masinile care isi lumineaza calea prin ploaie? Sa fie noapte de vara si eventual sa nu fiu singura.
Si iata melodia de care va spuneam...




Sunt recunoscatoare ca ma acceptati chiar daca nu intelegeti de cele mai multe ori ce se petrece in capul meu. E frustrant si in acelasi timp satisfacator.

Nu-mi place ca imi critici viteza de reactie si ca ai impresia ca ma ascund in spatele cuvintelor aranjate in aparenta fara sens. Nu esti de o vesnicie in inbox-ul meu desi ma comport ca si cand tu ai taiat panglica... Stiu ca nu m-ai plictisi niciodata si asta conteaza enorm pentru o agitata ca mine. Da. Sunt constienta ca te-am scos din pepeni nu o data... acceptance has it's limits.
Iti multumesc pentru cele doua volume scrise pentru mine in numai cateva zile. There will be no test, no challenge, no doubt. And this is for you:

Niciun comentariu:

despre mine

Fotografia mea
somewhere over the rainbow, Romania